In linii mari, cetatenia europeana presupune o serie de valori, drepturi si responsabilitati. Dintre acestea, mentionam valori precum respectul pentru celalalt, toleranta, solidaritatea, libertatea, respectul pentru cultura nationala, pentru civilizatia si culturile europene, dar si o serie de drepturi politice -de exemplu: dreptul la vot pentru alegerile europarlamentare, dreptul la schimburi interculturale, etc. Sentimentul de apartenenta la Uniunea Europeana este considerat a fi un factor extrem de important in conturarea si definirea unei participari civice, care nu face decat sa sporeasca gradul de identitate colectiva, de care viitorul Uniunii depinde.

 

Programul „Europa pentru cetateni”  vizeaza un numar de prioritati menite sa indeplineasca misiunea de a oferi cetatenilor un rol activ in dezvoltarea Uniunii Europene.

Printre aceste prioritati se numara incurajarea cetatenilor de a se implica activ in procesul de integrare europeana , imputernicirea acestora de a dezvolta conceptul de identitate europeana si amplificarea intelegerii mutuale intre europeni.In termeni concreti, ariile prioritare ale programului sunt:

- promovarea participarii si democratiei la nivel european;

- viitorul uniunii si valorile sale de baza;

- dialogul intercultural, coeziunea sociala si dezvoltarea sustenabila;

- intensificarea constientizarii impactului social generat de politicile UE.

 

De-a lungul istoriei Uniunii putem remarca  evolutia  conceptului de cetatenie si etapele instaurarii ei  printr-o vedere de ansamblu asupra celor mai importante tratate . Institutia europeana careia ii revine rolul de a monitoriza acuratetea cu care sunt respectate tratatele Uniunii si a modului in care sunt aplicate prevederile privind cetatenia europeana, prin rapoarte periodice in acest sens, este Comisia Europeana

La  momentul infiintarii Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului si a semnarii Tratatului de la Roma (1957) , prioritatile imediate vizau satisfacerea nevoilor zilnice, reconcilierea postbelica si foarte putini cetateni ar fi putut prevedea importanta proiectului european. Actul Unic European care desemna crearea Comunitatii Economice Europene  (1986) este perioada in care se observa un mai mare grad al interesului pentru cetateni si pentru impactul pe care piata comuna il are asupra vietii lor cotidiene.Tot atunci iau nastere primele simboluri europene:  steagul cu cele 12 stele( acesta fusese adoptat inca din 1955 de catre Consiliul Europei ), se hotaraste culoarea rosie drept culoare comuna pasapoartelor europene, precum si alegerea imnului european ( pe versurile lui Schiller - „Oda Bucuriei” - si pe muzica Simfoniei a IX-a a lui Beethoven).  Tot in 1986 a fost aleasa data de 9 mai ca Ziua a Europei. Tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992 si intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993, cuprinde primele mentionari ale conceptului de cetateniei europeana. In Preambulul acestuia este precizata dorinta statelor membre de a avea o cetatenie comuna, iar in articolul 8 al Tratatului fiind definit pentru prima data conceptul de cetatenie europeana in cadrul unui tratat al Uniunii .In cadrul Tratatului de la Amsterdam  apare specificat pentru prima data dreptul cetatenilor europeni la informatie, liberul acces la documentele Parlamentului European , la documentele Consiliului Uniunii Europene, fiind informatii de interes public. Incepand cu anul 2006, in toate statele membre ale UE au fost infiintate forumuri cetatenesti de catre Birourile de Informare ale Parlamentului European, avand drept scop implicarea cetatenilor in dezbateri de interes larg vizand subiectele de actualitate cu care Uniunea Europeana se confrunta . Acest tip  de actiune are rolul de a intari procesul de integrare europeana, precum si de a stabili o legatura cat mai directa cu cetatenii Uniunii Europene. Pe langa forumurile cetatenesti, trebuie mentionate - in acest context - si programele educationale  si culturale la care Uniunea Europeana participa, programe care confera un grad si mai mare de legitimitate procesului de construire a identitatii europene, stabilind  un dialog coerent pe marea scena a multiculturalitatii statelor membre UE. 

O alta incercare de legitimare a conceptului de cetatenie europeana a fost includerea in Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa a prevederilor privind cetatenia europeana , acest proiect a marcat un pas important pe care Uniunea l-a facut in calitate de actor suprastatal , conceptul de cetatenie europeana apropiindu-se tot mai mult de statutul de cetatenie pe care un stat-natiune il garanteaza prin prezenta unei Constitutii -legea fundamentala intr-un stat.

 

Conceptul de cetatenie in cadrul UE face parte din categoria conceptelor esential contestate . De aceea este si mai chestionabila aplicarea lui in afara statului – natiune. In primul rand, cetatenia UE este complementara celei nationale, nu se suprapune peste aceasta: „Articolul 17(ex Articol 8). I. Cetatenia Uniunii este prin prezenta stabilita. Orice persoana detinand nationalitatea unui Stat Membru este cetatean al Uniunii. Cetatenia Uniunii va completa si nu va inlocui cetatenia nationala”  .

 

Elementele definitorii cele mai des mentionate atunci cand se vorbeste despre cetatenie ca si concept aplicabil statului natiune sunt: apartenenta, identitatea(nationala), atitudinea civica, toate sentimentele si obligatiile care indica faptul ca cineva simte ca apartine unei anumite comunitati politice si nu alteia. Prin urmare, conceptul de cetatenie va defini intotdeauna “cine suntem si cine nu suntem, membri ai unei societati comune” .

In conceptie liberal democrata se pare ca exista doua aspecte  la care ne referim cand vorbim de cetatenie europeana in cadrul UE: identitatea si drepturile constituie un aspect, iar institutiile si practicile cooperarii politice constituie un alt aspect. Ori, in cadrul UE exercitarea unor drepturi pentru prima oara(de exemplu, cum am vazut anterior – dreptul de vot pentru alegerile europarlamentare) este un pas inainte pentru construirea identitatii in cadrul structurii complexe a UE. Iar acest aspect are legatura si cu cel de al doilea mentionat, cel vizand institutiile. Vom incerca sa vedem ¬in continuare ce alte drepturi si la ce practici poate recurge un cetatean european in cadrul institutional oferit de Parlamentul European.

 

Tratatul de la Maastricht din 1992 specifica oficial in articolele de la punctul 8: 8 A, 8 B, 8 C, 8 D si 8 E, mai multe drepturi ale cetateanului UE:

                - posibilitatea pentru rezidentii din alte state membre UE de a candida si de a vota la          

                  alegerile locale

                - dreptul de petitie catre PE pentru toti cetatenii

                - crearea  unui Ombudsman la nivel UE.

 

Toate aceste drepturi ce reprezinta bazele cetateniei politice si carora li se adauga cele anterioare tratatului creand cetatenia economica (cele 4 : libera circulatie a capitalului, marfurilor, serviciilor si persoanelor), vor constitui elementele distinctive ale cetateniei europene

 

Autor: Sorina Slusarec

 

Scrie-ne!

Email:
Titlu:
Mesaj: