Puţină istorie

  • Cea mai importanta societate infiintata in sprijinul revolutiei: Fratia, infiintata la Bucuresti, in 1843, de Nicolae Balcescu, Ion Ghica si Christian Tell; din ea faceau parte tinerii pa¬trioti si progresisti, dintre care multi studiasera în strainatate, mai ales la Paris
  • Sprijinul din vest a venit din partea unor figuri politice si active social, ce au avut o puternica influenta asupra tinerilor aflati la studii in strainatate:
  • Poetul Lamartine, ministrul de externe al guvernului revoluţionar francez, era pro¬tectorul societaţii studenţilor romani la Paris
  • Ledru-Rollin, ministrul de interne al aceluiaşi guvern şi remarcabil orator
  • istoricul Louis Blanc, unul dintre teore¬ticienii socialismului, ministru pen¬tru scurt timp, în guvernul revoluţionar francez
  • Paul Bataillard, academician
  • Jules Michelet
  • Adam Mickiewicz                               Profesori la College de France
  • Edgar Quinet
Cel mai influent organ politic ce a luat viata in 1848 este Guvernul Provizoriu ce a fost format in Tara Romaneasca, unde revolutia a fost cea  mai intensa
  • Prezidat de mitro¬politul Neofit şi numarînd ca membri pe Heliade, Ştefan Golescu, Magheru
  • Secretarii guvernului: C. A. Rosetti, N. Balcescu, A. G. Golescu şi I. C. Bratianu
  • Nicolae Golescu, „ministru dinlauntru" sau de interne
  • Ion Cîmpineanu, „ministrul dreptaţii"
  • Ioan Voinescu II, „ministrul trebilor din afara sau de externe"
  • C. N. Filipescu, „mi¬nistrul finanţii"
  • Gh. Niţescu, „obştescul controlor"
  • colonelul I. Odobescu, „mi¬nistrul de razboi"
  • Ion Heliade Radulescu, „ministrul instrucţiei publice"
  • Scarlat Creţulescu, „comandantul gvardiei naţionale"
  • Constantin Creţulescu, „presidentul sfatu¬lui oraşenesc" — apoi va fi Cezar Bolliac
  • Margarit Moşoiu, „şeful po¬liţiei".
 
Primele decrete :
  • înfiin¬ţarea steagului naţional, în trei culori, albastru, galben, roşu şi cu deviza „Dreptate, Fraţie"
  • desfiinţarea rangurilor civile, adica a titlurilor de boierie, singura deosebire între romani   de   aci   înainte fiind „aceea a virtuţilor şi  a slujbelor catre  patrie"
  • desfiinţarea cenzurii, orice roman avind „dreptul de a vorbi, a scrie şi a tipari   slobod   asupra   tuturor   lucruri¬lor"'; defaimarea vieţii private sau în¬demnul la nesupunere faţa   de  legi   şi guvern vor fi însa pedepsite „de tribu¬nalele competente"
  • înfiinţarea gardiei   naţionale
  • desfiinţarea   pedepsei „degradatoare cu bataia" şi a pedepsei cu moartea, „care de atîţia ani nu s-a simţit nevoia de   a  se   întrebuinţa   în Ţara Romaneasca".
  • La  28  iunie, se decreteaza eliberarea  tuturor arestaţi¬lor politici   „din manastiri,  temniţe şi ocne" ;
  • 8 iulie - desfiinţarea    robiei,    ţiganii    devenind astfel oameni liberi
Prima data cand...
  • In 1843, deschiderea primului curs universitar de istorie nationala la Academia Mihaileana de la Iasi
  • In 1845 apare prima revista de istorie romaneasca numita “Magazin istoric pentru Dacia” , care se adresa tuturor romanilor, purtand semnatura lui Nicolae Balcescu si a transilvaneanului August Treboniu Laurian
  • In 1848,  se publica doua mari poeme ale lui Vasile Alecsandri (“Desteptarea Romaniei” si “Hora Ardealului”) si totodata si un poem puternic scris de Andrei Muresanu (“Un rasunet”) cunoscut acum ca fiind imnul de stat al Romaniei (“Desteapta-te romane!”), cu muzica lui Anton Pann.
  • 14 iunie 1848 - se stabilea ca drapelul sa aibe culorile: rosu, galben si albastru. Asezate pe orizontala, pe culoarea din mijloc trebuia inscrisa deviza revolutiei: “Dreptate-Fratie”.

Deziderate comune ale intregii natiuni romane:
  • realizarea obiectivului strategic national (unirea tarilor romane si independenta lor)
  • desfiinţarea iobăgiei, a dijmelor şi a altor obligaţii ale ţărănimii faţă de stăpânii de pământ
  • împroprietărirea ţăranilor
  • abolirea privilegiilor, a rangurilor boiereşti
  • libertatea individuală, a cuvântului şi a scrisului
  • atribuirea funcţiilor după merit

Nicolae Balcescu – cuvinte nemuritoare:
  • „Niciodată o naţiune nu se poate mântui decât prin sine însuşi”
  • „Românul nu va dobândi îmbunătăţirile de care are nevoie… până atunci când, îmbărbătat, el îşi va sfărâma singur laturile care îl ţin legat…”,
  • „Vom judeca fără patimă şi fără părtinire tot ce s-a făcut şi pe cei ce au lucrat într-această pricină şi vom plăti tributul nostru de laudă sau de hulă la cei ce l-ar merita.”

Scrie-ne!

Email:
Titlu:
Mesaj: