Ion C. Brătianu (n. 2 iunie 1821, Piteşti; d. 4 mai 1891, satul Florica, judeţul Argeş) a fost om politic, scriitor
A urmat cursurile primare la Piteşti fiindu-i dascăl Nicolae Simonide...

A intrat în armata munteană în 1838 şi a vizitat Parisul pentru a studia. Întors în ţară, a luat parte, împreună cu prietenul său, C.A. Rosetti şi alţi politicieni proeminenţi, la rebeliunea română din 1848, fiind prefect al poliţiei în guvernul provizoriu al acelui an. Îi revine meritul că a ştiut, în calitate de prim-ministru al ţării, să conducă tânărul stat român spre dezvoltare şi prosperitate.
În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Brătianu a fost un lider liberal proeminent. A asistat în 1866 la demiterea lui Cuza şi la alegerea Prinţului Carol I al României, sub domnia căruia a avut mai multe mandate ministeriale în următorii patru ani. A fost arestat pentru complicitate în revoluţia din 1870, dar eliberat la scurt timp.
După 1883, Brătianu a fost singurul lider al liberalilor, cu ajutorul lui C.A. Rosetti, prietenul şi aliatul politic al său timp de aproape patruzeci de ani.
Opere: Preabine cunoscutele sale pamflete politice în franceză, Mémoire sur l'empire d'Autriche dans la question d'Orient (1855), Réflexions sur la situation (1856), Mémoire sur la situation de la Moldavie depuis le traité de Paris (1857) şi La Question religieuse en Roumanie (1866), au fost bine primite la Paris.

 

 


 

Scrie-ne!

Email:
Titlu:
Mesaj: