"N-as schimba saraca Moldova nici pentru intaiul tron din lume", afirma la Luneville, în Franta, Mihail Kogălniceanu. El se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”. A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru şi, mai tarziu, ministru de externe. A jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 şi în lupta pentru Unirea Principatelor Române.
Mihail Kogălniceanu se afla in fruntea celor mai talentati reprezentanti ai generatiei pasoptiste avand studii stralucite in Franta si Germania. In 1839, redacteaza "Foaea sătească a prinţipatului Moldovei", publicaţie nevinovata cu efecte modeste, dar sigure. In mai 1840 a anunţat apariţia a 6 tomuri din Letopiseţele Valahiei şi Moldaviei. In acelaşi an a pregătit apariţia publicatiei de documentatie istorica „Arhiva românească”.  La nouă ani de la Revoluţia din 1848, Kogalniceanu participa ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iasi. Aici este chemat  pentru a se pronunta in privinta Unirii. Sfetnic al domnitorului Al.I.Cuza, ministru, apoi prim-ministru al României, in perioada 1863 – 1865, Kogălniceanu a avut un rol hotarator in adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de externe al tarii in 1867 si in perioada 1877–1878, Mihai Kogălniceanu si-a legat numele de actul proclamarii independentei de stat a Romaniei.
A fost înmormantat la Cimitirul Eternitatea din Iasi

Scrie-ne!

Email:
Titlu:
Mesaj: