Nicolae Golescu - (n. 1810, Câmpulung Muscel; d. 10 decembrie 1877, Bucureşti) a fost prim-ministru al României în două mandate, în 1860 şi 1868. Deşi  provenea dintr-o familie de boieri, Nicolae Golescu s-a implicat în mişcarea liberalilor radicali, făcând parte din comitetul revoluţionar din 1848 alături de Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu şi alţii. După izbucnirea revolutiei la Bucuresti  pe 11 iunie 1848, , Nicolae Golescu devine din nou ministru de interne în guvernul provizoriu. In zilele ce au urmat  s-au ocupat cu mobilizarea populaţiei împotriva unei contra-revoluţii, mentinand astfel Guvernul Provizoriu. Pe 25 iulie, însă, guvernul demisionează la presiunile Imperiului Otoman. După intervenţia otomană din septembrie, Nicolae Golescu pleacă în exil. Se întoarce in tara în anii 1850 pentru a susţine pe Alexandru Ioan Cuza şi unirea. Ulterior în 1866 Nicolae Golescu a fost ales regent după demisia lui Cuza.

Scrie-ne!

Email:
Titlu:
Mesaj: